Se poate spune că Moş Nicolae a adus, la Ateneu, un nou concert al Orchestrei Medicilor „Ermil Nichifor“, un dar frumos pentru premianţii Societăţii Române de Medicină Internă şi, deopotrivă, pentru cei care i-au aplaudat. Interniştii, răsplătiţi pentru performanţele deosebite din anul care tocmai se încheie, au audiat, din partea colegilor care, lăsând pentru o clipă halatele albe, au (re)devenit instrumentişti, pagini celebre din opere, interpretate cu dăruire şi entuziasm, ca de obicei cu Iosif Ion Prunner la pupitru. (...)

armeneşti. „Iaşii se întindeau până în Armenime încă din secolul al XlV-lea, ba chiar se poate afirma că limita târgului se afla în acest punct în momentul aşezării armenilor, ale căror case, după toate aparenţele, s-au lipit de târg cuprinzând un spaţiu rămas până atunci liber“ (Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri, până la 1821, ed. a II-a, revăzută). (...)

   În preajma zilei de 2 decembrie, când se împlinesc 50 de ani de la intrarea în nemurire a pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti, unul dintre cei mai renumiţi interpreţi ai veacului XX, Societatea Română de Radio, în colaborare cu Fundaţia „Lipatti“ şi Consiliul judeţean Argeş, a lansat prima ediţie a „Zilelor Lipatti“, în care punctul central a fost competiţia destinată pianiştilor, gândită pe două grupe de vârstă (14–18 ani şi 19–28 ani). (...)

   Anul 2011 aduce României misiunea de a organiza cel de al IV-lea Congres Mondial al Ortodonţilor din ţările francofone.

   În acest context, mergând pe firul istoriei, ar trebui să ne amintim de Nicolae Kretzulescu, primul medic român care, în 1839, şi-a susţinut teza de doctorat la Paris, stabilind astfel premisele unor relaţii medicale franco-române; de generalul medic de origine franceză Carol Davila, cu atâtea merite în organizarea serviciilor medicale şi a învăţământului medical superior din ţara noastră; de doctorii Victor Gomoiu, C. I. Parhon, Victor Babeş ş.a., savanţi care au întărit relaţiile medicale dintre România şi Franţa. (...)

   Dacă va fi vrut să dea suflet pietrei, Adina Romanescu se pare că a reuşit perfect. Nouă Galatee, ea şi-a propus să facă din arta barocă italiană o altă poveste, tălmăcită în desen şi culoare. Pygmalion a obţinut de la zei suflet pentru Galateea de piatră, iar pictoriţa româncă, fără ajutorul zeilor, păstrează căldura marmurei în miez de culoare. (...)

    Manifestare deja tradiţională în toamna medicală din ţara noastră, Simpozionul Naţional „Prof. dr. Dimitrie Gerota“, organizat de Direcţia Medicală a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Dimitrie Gerota“ şi Fundaţia omonimă, a ajuns la a XIII-a ediţie, realizată în colaborare cu Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa şi cu Centrul Medical Judeţean MAI Constanţa. Reuniunea, desfăşurată nu cu mult timp în urmă la Mamaia, s-a bucurat de participarea unor reputate cadre medicale din centrele universitare Bucureşti, Timişoara şi Constanţa, alături de specialişti din Spitalul „Gerota“ sau spitale judeţene, împreună cu un mare număr de medici de familie. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Ne-am obişnuit ca Orchestra medicilor să susţină concerte fie în propria stagiune, fie cu prilejul unor congrese ale colegilor de breaslă. De această dată, ansamblul a fost invitat să ofere o seară de muzică bună participanţilor la un simpozion internaţional organizat de ASE pe problemele comerţului, aşa încât, în eleganta aulă a Palatului Cantacuzino, un număr impresionant de specialişti sosiţi din toate colţurile lumii au devenit spectatori ai programului Mozart, deosebit de apreciat. (...)

    În urmă cu nouă decenii, la 2 noiembrie 1920, a luat fiinţă Societatea Compozitorilor Români, primul preşedinte, George Enescu, reuşind astfel să concretizeze dorinţa sa de a pune bazele unei asociaţii a muzicienilor noştri, după o primă formulă datând din 1903, dar şi după înfiinţarea premiului care îi purta numele, pentru toate acestea maestrul susţinând concerte în vederea strângerii de fonduri.

    Anticipând momentul aniversar, Muzeul Naţional „George Enescu“ a vernisat expoziţia care, realizată de muzicologul Viorel Cosma (consultant) şi Cristina Andrei (muzeograf), prezintă numeroase documente – în parte inedite – ce atestă şi „naşterea“ Societăţii şi primele concerte derulate sub egida acesteia, apoi cele dirijate chiar de Enescu în beneficiul noii structuri sau cele la care a fost invitată familia regală, în 1930, la zece ani de existenţă a SCR, de asemenea manifestări desfăşurate sub înaltul patronaj regal, fotografii ale regilor Ferdinand, Carol II, Mihai I şi reginei Maria, completând astfel imaginea unei lumi în care muzicienii erau cu adevărat apreciaţi şi susţinuţi de aceştia. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Tremorul esenţial (familial) este cel mai frecvent tremor întâlnit şi are frecvenţa mai joasă (4–8 Hz) decât tremorul fiziologic (7–12 Hz). Este numit esenţial deoarece nu este asociat cu alte simptome neurologice. Se numeşte şi tremor familial sau ereditar, deoarece în 50% din cazuri se observă o agregare familială, ceea ce sugerează un determinism genetic, transmiterea fiind autozomal dominantă, cu penetranţă înaltă. Se presupune a fi o afecţiune neurochimică (modificarea activităţii neurotransmiţătorilor generează tabloul clinic) a ganglionilor bazali, studiile neuropatologice neputând evidenţia până în prezent leziuni la nivelul structurilor care coordonează mişcările. (...)

– rezultatul acţiunii nocive asupra organului cutanat al radiaţiilor solare – nu sunt numai un subiect medical „de sezon“, ci – prin consecinţele patologice, uneori grave, – unul de permanentă actualitate. „Soarele arde altfel decât odinioară“, constată tot mai mulţi dintre „fanii“ plajelor marine, ai culmilor montane deschise ori ai ştrandurilor. Este o constatare pusă în evidenţă – deci, obiectivată, prin măsurarea zilnică a intensităţii radiaţiilor ultraviolete şi comunicarea rezultatului odată cu buletinul meteo. Despre răspunsul la expunerea la soare a diferitelor fototipuri de piele şi despre patologia de sorginte actinică, în studiul publicat „în serial“, sub semnăturile dnilor prof. dr. Justin Diaconu şi dr. V. Benea. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.